Sovata este un oraş din judeţul Mureş, situat pe cursul superior al râului Târnava Mică, la confluenţa cu râul Sovata. Staţiune cu sezon permanent, Sovata a fost menţionată pentru prima dată ca loc tămăduitor într-un document din 1597, dar abia în 1850 devine staţiune balneară. Este înconjurată de dealurile Cireşelu (912 m), Capela (720 m), Bechiş (1.079 m), Dealul Mic şi Muntele de Sare, fiind acoperită cu păduri de fagi, stejari, carpeni, ulmi, castani, brazi şi mesteceni. După recunoaşterea ca staţiune balneară, la Sovata au fost construite numeroase hoteluri şi alte facilităţi, modernizate în timp. (...)

    Manifestare deja tradiţională în toamna medicală din ţara noastră, Simpozionul Naţional „Prof. dr. Dimitrie Gerota“, organizat de Direcţia Medicală a Ministerului Administraţiei şi Internelor, Spitalul de Urgenţă „Prof. dr. Dimitrie Gerota“ şi Fundaţia omonimă, a ajuns la a XIII-a ediţie, realizată în colaborare cu Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii „Ovidius“ Constanţa şi cu Centrul Medical Judeţean MAI Constanţa. Reuniunea, desfăşurată nu cu mult timp în urmă la Mamaia, s-a bucurat de participarea unor reputate cadre medicale din centrele universitare Bucureşti, Timişoara şi Constanţa, alături de specialişti din Spitalul „Gerota“ sau spitale judeţene, împreună cu un mare număr de medici de familie. (...)

   Arsenalul chimioterapeutic şi antibiotic, imunizările active împotriva bolilor infecţioase prevenite prin vaccinare au indus în populaţie o falsă siguranţă, că bolile infecţioase şi transmisibile ar fi controlate. Deceniile recente au demonstrat greşeala acestei atitudini, exemple nenumărate (HIV/SIDA, malaria, tuberculoza, rezistenţa la agenţi cu acţiune antiinfecţioasă etc.) contribuind la recunoaşterea faptului că bolile infecţioase rămân principala cauză de morbiditate şi a doua cauză de deces, în lume. (...)

    Datele furnizate de supraveghere au reprezentat informaţiile care au asigurat monitorizarea, adaptarea strategiei şi progresul controlului eradicării. Setul minim de informaţii culese se referea la prezenţa noilor focare, la gradul de difuziune al izbucnirilor epidemice, la caracteristicile cazurilor după gen, vârstă şi status vaccinal. Deciziile strategice s-au bazat pe urmărirea indicatorilor de morbiditate şi mortalitate cu care se evalua progresul eradicării şi se justifica politica deciziilor şi conducerea programului. (...)

   Toxiinfecţiile alimentare reprezintă o problemă globală de sănătate publică. Determinate de peste 250 de patogeni cauzali, bacterii, virusuri şi paraziţi, toxiinfecţiile alimentare se manifestă printr-o simptomatologie comună care nu oferă posibilitatea diagnosticului etiologic; vomele şi diareea sunt nelipsite, insuficiente însă în a constitui un sindrom clinic care să poată fi atribuit tuturor toxiinfecţiilor alimentare.

   Supravegherea presupune deci cunoaşterea caracteristicilor fiecărui agent patogen, pentru a judeca contribuţia epidemiologică a alimentelor contaminate.(...)

   Alex Kahn, preşedinte al Universităţii Paris Descartes, Franςois Paquis, secretar general al aceleiaşi instituţii, şi Aimé Benichou, preşedinte al Asociaţiei Pictorilor Medici Francezi, ne invită la al 43ème Salon Des Peintres Médecins, manifestare anuală, organizată, prin tradiţie, în luna iunie, deschisă tuturor medicilor-pictori din ţările membre UMEM. Menţionăm că L’Association des Peintres Médecins, prin Uniunea Mondială a Pictorilor Medici, este integrată în structura UMEM. Expoziţia, ce găzduieşte lucrări de pictură, grafică, sculptură, a avut vernisajul la 1 iunie a.c., la Universitatea Paris Descartes, şi va rămâne deschisă până la 19 iunie.

 

  Eradicarea globală a variolei (1979) a scos în evidenţă rolul esenţial al supravegherii epidemiologice, instrumentul principal al programului – „creier şi sistem nervos“ – aşa cum s-a afirmat în concluziile multor manifestări ştiinţifice şi publicaţii.

  Convingerea şi încrederea în metoda supravegherii au influenţat decizia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) de adoptare, în anul 1988, a celui de-al doilea program de eradicare globală a unei boli infecţioase transmisibile: poliomielita. (...)

    Ο 1910, 10 mai: se naşte, într-o familie de intelectuali, la Craiova, unde urmează clasele primare, apoi liceul Ο 1925: expune primele picturi, alături de fratele său, Şerban, în oraşul natal; vara, prima călătorie în Italia Ο1927: lucrează în atelierul pictorului Theodorescu-Romanaţi Ο 1928: se înscrie la Facultatea de Ştiinţe Naturale, Bucureşti şi în Ο 1929, la Facultatea de Medicină, urmându-le în paralel Ο 1933: publică studiul „Dinamica larvei de Tenebrio Molitor şi teoria tropismelor – Discuţii asupra genezei tropismelor“, în Bulletin Biologique de la France et de la Belgique, Paris, vol. LXVII, fasc. 4 Ο 1936: termină Facultatea de Ştiinţe naturale şi este numit profesor la Seminarul teologic de la Cernica, unde predă un an; se reapucă de pictură Ο 1938: prima expoziţie personală la Ateneu, elogiată de acad. G. Oprescu, P. Comarnescu ş.a.; bursa propusă de Nicolae Iorga cade – izbucnise războiul Ο 1939: termină cu „magna cum laudae“ Facultatea de Medicină; a doua expoziţie personală, la Dalles. (...)

    Editura Universitară „Carol Davila“ pune la dispoziţia unei largi categorii de specialişti o lucrare de ample dimensiuni (650 de pagini, 716 surse bibliografice): COMPENDIU DE NEUROREABILITARE LA ADULŢI, COPII ŞI VÂRSTNICI, sub redacţia Gelu Onose şi Liliana Pădure, cunoscuţi specialişti în recuperare. Dincolo de coordonare şi de redactarea unor capitole importante, meritul autorilor este acela de a fi atras colaborarea unui cerc larg, pluridisciplinar, format din 32 de medici de specialităţi diverse, cadre universitare, kinetoterapeuţi, psihologi, sociologi, asistenţi medicali, ceea ce conferă lucrării o abordare aproape integrală a unui domeniu de mare actualitate în medicina contemporană. Un alt merit, printre multe altele, al lucrării, pe care o prezentăm şi o recomandăm celor interesaţi, este acela de a trata neuroreabilitarea diferenţiat şi specific celor trei vârste: adulţi, copii, vârstnici. (...)